Am primit leapsa de la domnu’ Pandrea caruia ma inclin pentru rezolvarea temei si pentru faptul ca m-a pus sa sap printre amintirile mele. Tot radeam eu de persoanele care au peste 20 de ani si care inca se mai uita la desene animate, dar, maica, acum am realizat ca mi-e dor de vremurile alea. Stateam si cautam pe youtube cateva secvente din episoadele mele preferate si jur ca mi-a venit un chef sa stau cateva zile, sa lenevesc de dimineata pana seara, uitandu-ma la desene animate. So, as vrea sa va prezint preferatele mele, cele care mi-au marcat copilaria pe perioada verii, cele pentru care ma trezeam special de la 7 doar ca sa nu le ratez. Vorbesc despre Timon si Pumba, my all time favourite cartoon. Mi-e foarte greu sa ma decid intre egocentristul de Timon si “the goofy” Pumba. O sa-i iau pe amandoi ca pe un tot unitar.
De partea cealalta a baricadei se afla alt cuplu care nu a reusit sa atinga nicio coarda de amuzament in mine. II prezint pe “Cow and Chicken”, the dumest cartoon. Teoria descendentei nu a putut fi aplicata aici, fapt pentru care mi-era greu sa inteleg cum s-a putut intampla o asemenea eroare ca o vaca si un pui de gaina sa fie adusi pe lume de catre un cuplu pseudonormal de oameni. Aceasta frustrare a mea a generat o oarecare repulsie fata de aceste personaje, ambele fiindu-mi, in aceeasi masura, antipatice. Cam atat as avea de spus. Dau leapsa mai departe catre Bubbles, de la care inca mai astept raspunsul la intrebarea “a prins sau nu Dante biscuitele?” 
Etichete:cartoon, copilarie, desene animate, leapsa, Pumba, Timon
